“Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la anii copilariei mele… “ spunea marele Creanga. Da, cu totii ne gandim la frumusetea clipelor copilariei, la candoarea viselor, la naivitatea actiunilor. Insa, voit sau nu, cu totii uitam farsele si micile rautati pe care le-am facut altora sau, chiar mai rau, de care am “beneficiat”.

Imi amintesc de toti cei care purtau ochelari: aragaz cu patru ochiuri, ochelaristul, chiorul, bai orbete si multe alte apelative cu care ii gratulam pe cei cu, ati ghicit, ochelari. Atunci am hotarat: nu voi purta niciodata asa ceva!

Dar iata, timpul a trecut, copilaria a zburat ca o clipa, m-am maturizat (desi ar cam fi ceva critici in privinta acestei afirmatii), si, ca orice om serios, de peste 40 de ani, am fost la un examen oftalmologic. Asta s-a intamplat in 2005. Evident, in urma controlului am primit si vestea cea “buna”: va trebui sa port ochelari de citit.

Cat de ilogica vi s-ar parea o persoana care v-ar opri din cursul obisnuit al rutinei zilnice cu intrebarea: “Ce este primavara?” I-ati arunca o privire (usor) ironica insotita de un zambet mirat ivit in coltul gurii, curiosi sa vedeti cum arata o persoana care pune intrebari stupide. Poate veti raspunde scurt “un anotimp” sau nu veti spune nimic gandind ca o intrebare atat de banala ascunde cu siguranta o capcana.

 2011-02-01

Gimnastica vederii, 28 februarie si 2 martie, Bucuresti

 2009-03-05

Ultimele stiri

• Prima impresie
• Iarna cu suflet tanar
• Piata de training din Romania-incotro?
• Vanzarea - o realitate inevitabila!